Marionete

Mi-am dat seama ca nu rezist sa ma uit mai mult de 30 de minute la televizor in general, iar in perioada campaniei electorale, nu rezist nici macar 10 min. Ma depaseste toata ipocrizia vanduta romanilor care inca mai cred intr-o schimbare, ma dezgusta promisiunile desarte, ma intriga felul in care se "ghiontesc" intre ei si isi arunca afirmatii dureroase, care au ca scop ingroparea celuilalt si ridicarea acuzatorului in ochii privitorului; una peste alta ma scoate din minti asa-zisa campanie electorala, bazata pe alte minciuni si pe alte solutii de scoatere a tarii din groapa, care se dovedesc a fi niste vise desarte dupa un razboi neconsumat. Sa fim seriosi, nu in mainile unui presedinte sta asta si chiar si asa, nu se pot schimba 20 de ani de nereguli in 5 ani de mandat. Pe cine sa alegi din cine? In concluzie, nu ma duc la vot, n-am cu cine sa votez.

Caietul de idei

Fiecare om are o sectiune speciala in minte, in care isi plaseaza ideile de peste zi. Ideile curg in valuri peste imaginatia unui om caruia ii place sa gandeasca si devin tot mai interesante, dar ajung intr-un fel de recycle bin de unde nu mai pot fi recuperate, pentru ca sunt cel mai perisabil lucru existent, in opinia mea. Ma numar printre cei cu multe idei, care ajung chiar in stadiul de plan la nivel mintal, dar care se scurg pe apa Sambetei in momentul in care alte idei vin peste ele. Omul care m-a invatat sa scriu m-a sfatuit sa-mi fac un jurnal de idei, un caiet in care sa notez tot ce-mi trece prin cap; mi s-a parut cam complicat la vremea respectiva, cu atat mai mult cu cat nu as fi avut sorti de izbanda pentru ca m-as fi pierdut in propriile mele idei, intr-o lipsa de organizare interioara. Tocmai pentru ca suntem tinta unui amalgam de idei, avem si capacitatea "magnifica" sa le uitam chiar instant, motiv pentru care scrierea lor devine o necesitate pentru cei care vor sa-si puna in practica minunatele idei. Acum m-am decis sa le scriu, sa scriu tot ce vreau sa fac, gandesc sa fac, mi-ar placea sa fac, visez sa fac si sa le recitesc din cand in cand, poate imi apar la orizont si posibilitati de promovare a lor la stadiul de plan in functiune. Una dintre ideile care insista sa ma poarte cu gandul la ea cel mai des este legata de un format inedit pentru o revista. Daca mi-as fi randuit gandurile la momentul oportun, probabil ca revista mult dorita ar fi avut mai multe sanse sa fie in momentul asta pe piata.

Si pentru ca tot veni vorba, voi ce idei neampartasite aveti?

Seara Gorillaz sau nu?

Sambata a fost seara in care bucurestenii s-au adunat in numar destul de mare la Polivalenta, sa-i vada pe Gorillaz. Din fericire n-am fost acolo. Zic din fericire, desi mi-as fi dorit tare mult sa vad o reprezentatie live marca Gorillaz, pentru ca zecile de pareri de dupa pe care le-am auzit nu au fost tocmai bune. Nu numai ca nu au fost multumiti de asa-zis prestatia Gorillaz, dar au si fost indusi in eroare. Se vehiculeaza ca n-ar fi fost ei si ca si-au trimis DJ sa puna piese de-ale lor gata mixate, ceea ce s-a si intamplat. Eu stiu din surse sigure, pe care din pacate nu pot sa le mentionez, ca n-au fost ei in spatele panzei. As completa cu mustrari la adresa lor, a mai marilor Gorillaz, cu batai in obraz pentru organizatori si cu o sugestie pentru ambele directii: puteati sa trimiteti macar hologramele si sa anuntati ca va fi o seara Gorillaz si nu o reprezentatie cum se cade. Dar nu stiu de ce ma mai mira Romania noastra draga, unde totul este posibil.

Later edit: am tot citit impresii despre concertul Gorillaz si nu mare mi-a fost mirarea sa descopar ca a fost intr-adevar o mare inducere in eroare, de care oamenii si-ar fi putut da seama dupa pretul mic al biletului, dupa pozitionarea trupei pe afis, dupa cele doua cuvinte atasate numelui trupei, Sound System, pe care daca le-ar fi cautat pe net ar fi gasit ca: "Gorillaz Sound System is a band made of DJ's (Rosie Wilson tours with them) promoted by Gorillaz, playing some mixes including Gorillaz songs"(Gil). Comentariile le-am gasit pe metropotam.ro, iar aici am gasit toate informatiile pe care ar fi trebuit sa le dea organizatorii inainte de concert. No for other questions...

my mihaela day

Ziua de ieri mi-a fost suflata cu bucurie. M-am sarbatorit pentru prima data ca Mihaela si am primit in dar o zi plina de emotii, date de mici surprize pline de dragoste, facute de iubitul meu.
Multumesc!

Noaptea teatrului-"Un cuplu ciudat"

Teatrele cu renume din Capitala si-au tinut usile larg deschise miercuri seara, oferind bucurestenilor spectacole gratuite. Din multitudinea de piese aflate in "meniul" noptii teatrale am ales sa revad o comedie in care joaca o prietena de-ale mele, Andreea Samson, actrita la Teatrul de Comedie. Piesa se numeste " Un cuplu ciudat"(Neil Simon), iar din distributie merita mentionati Mirela Zeta, Andreea Gramosteanu, Ioana Barbu, Florin Lazarescu si Catalin Babliuc. Desi am mai vazut piesa acum un an si jumatate, am simtit nevoia sa o revad, sa vad daca are acelasi efect tonic asupra mea. Ei bine, nu numai ca am ras mai copios decat prima data, dar am fost si mai placut surprinsa de jocul actoricesc, pe care de data asta l-am urmarit cu mai multa atentie. Actori tineri, plini de vitalitate, inzestrati cu talent, a caror sclipire din ochi, care spune despre multumirea lor sufleteasca si despre pasiunea cu care isi contureaza "meseria" artistica, te face sa ii aplauzi pana simti ca nu mai poti. Publicul a explodat in rafale de ras si a culminat cu ropote de aplauze. Fiind o seara cu intrare libera, fireste ca a "gazduit" si ceva specimene care nu prea stiu cum sta treaba cu un spectacol de teatru. Mare mi-a fost uimirea insa sa-i vad potoliti, razand cu pofta, aplaudand haotic si totusi stampilati in frunte cu lipsa unor ani de acasa. Una peste alta, piesa merita vazuta si o recomand cu toata caldura. Se joaca in teatrul din mansarda barului "La scena", iar pe site-ul acestuia puteti gasi datele spectacolelor.
N-am sa dau vreun detaliu despre subiectul piesei, in ideea ca va trezeste interesul oricum. Asadar, mergeti cu toata increderea si mai vorbim dupa!

Hartii fara valoare

Banii cumpara bani la randul lor si aduc pierderi de natura spirituala. Este uimitor cum oamenii se lasa prinsi in jocul lor si devin obsedati de castig, oricum, din orice, numai bani sa fie. N-am urmarit niciodata sa am castiguri colosale in bani si am preferat, in lumea mea ideala, sa castig atat cat imi trebuie. Banii rapesc sentimente, respectul de sine, contactul cu pamantul, invadeaza cu stare de euforie data de sume cu multe zero-uri, care lasa in urma lor goluri greu de umplut. Nu sunt ipocrita sa spun ca nu am nevoie de comfortul dat de hartiile cu pret, dar bunastarea mea se incadreaza in limitele strictului necesar. Din acest motiv, ma nelinisteste felul in care oamenii se lasa condusi de hartii, care in final nu au nicio valoare.

Protest

Protestez, protestez impotriva tancurilor si a dezvoltarii constructiei acestora, impotriva violentei in familie si impotriva celor care omoara animale.