In asteptarea ninsorii

Cred ca vin norii de zapada, pufosi, cenusii si morocanosi, care plang ninsoare in straturi calduroase pentru toate frunzele din parc si scartaitoare pentru toti bocancii incantati de iarna sau cel putin sper sa vina. Prea a nins peste tot si aici nu si prea mult imi doresc sa vad ninsoare, sa simt ninsoare, sa zburd in ninsoare, sa ating ninsoare si sa ma zgribulesc dimineata de la fulgii morocanosi si somnorosi si apoi sa ma bucur de cantecul despre iarna din papuci. La Brasov a nins ca in povesti acum o saptamana si mai ca-mi venea sa fug pana acolo, sa ma arunc in zapada si sa ma intorc cu starea de iarna care-mi lipseste in Bucurestiul norilor fara fulgi. Au tot zis ca ninge si a nins, a tot nins in toata Europa, asa furios de s-au poticnit aeroporturi si trenuri si au tinut oameni din drumul spre locurile in care nu ninge si intr-un fel de ciuda ninsoarea s-a intetit si a vrut sa arate cat de mult poate. Anglia e zgribulita si ciufulita de zapada si atat de speriata ca a inchis tot si s-a cuibarit la soba. Franta a recunoscut ca face fata ploilor, dar cu ninsorile inca nu s-a imprietenit si pentru ca a fost sincera, ninsoarea-i mai tine pe cei in vizita pe langa ea. Spania e inca in stare de soc dupa ninsoarea, iar Germania incearca inca sa para dura. La noi mereu s-a lasat cu iarna grea, cu nameti inalti si incapatanati, cu gheata sticla pe strazi si geruri cumplite si am stiut sa o lasam sa-si faca damblaua, pe ea, domnisoara iarna, punand mai multe haine pe noi, mergand pe jos in bocanci sanatosi si razand in parc la oamenii de zapada. Acum, cand chiar mi-e dor de iarna si vreau batai de inima din fulgi de nea, nu-i, ca asa s-a infuriat pe alte meleaguri ca s-a impotmolit in propria-i ninsoare. Asa ca rogu-te, vino, la noi e cu veselia ninsoarea si-i zambim, nu ne ascundem de ea, nici macar aici, in Bucuresti, unde ninsorile se lasa cu haos pe strazi, dar toti le iubim, nu-i asa?